Violența domestică by beatrice andreea

La 10 Mai 1866, Carol I devine domnitor al Romaniei. 11 ani mai tarziu, statul roman isi oficializa independenta, iar la 10 Mai 1881 Romania devenea regat.
Acestea sunt si motivele pentru care pe data de 10 mai romanii au sarbatorit ziua nationala a Romaniei din 1867 pana in 1947, cand a fost inlaturata monarhia, iar regimul comunist a venit la putere, dupa cum noteaza istoricii.
10 mai are pentru istorici o semnificatie tripla, semnificatie care vine de la cele trei mari evenimente din istoria poporului roman care s-au intamplat in aceasta zi.

10 Mai 1866 - Venirea lui Carol in Romania
Imediat ce „Monstruoasa Coalitie" il obliga pe Alexandru Ioan Cuza sa semneze actul de abdicare, in februarie 1866, iar negocierile Locotenentei Domnesti cu Printul Filip al Belgiei dau gres, ca urmare a refuzului acestuia din urma, un principe strain a fost propus si ales, in urma unui plebiscit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern - Sigmaringen. Tanarul Carol accepta si, in aprilie 1866, vine in Romania, noteaza istoricul Paul Lindenberg, in lucrarea sa "Regele Carol I al Romaniei", Editura Humanitas, Bucuresti, 2003 /traducere a operei omonime, F. D. Verlagbuchhandlung, Berlin 1906.
Dupa o calatorie incognito, cu trenul, pe ruta Düsseldorf - Bonn - Freiburg - Viena - Budapesta, Carol ajunge la Drobeta Turnu Severin. Urmeaza un drum de cateva zile (cunoscut drept „Drumul lui Carol"), in care viitorul domn si, mai apoi, rege, a trecut prin Horezu, Ramnicu Valcea, Curtea de Arges, Campulung si Targoviste, pentru ca, pe 10 mai 1866, sa intre in Bucuresti, scrie istoricul mentionat mai sus.
Proclamat "domnitor al tuturor romanilor", Principele Carol I si-a rostit juramantul in fata Parlamentului, in limba franceza: "Jur sa pazesc legile Romaniei, sa-i apar drepturile si integritatea teritoriala", scrie Boris Craciun, in cartea "Regii si Reginele Romaniei", Editura Portile Orientului, Iasi.
In acest context data de 10 mai intra in istorie. Timp de opt decenii, pana 1947, 10 Mai a fost Ziua Nationala a Romaniei.

Descriere foto GETTY IMAGES: Regele Carol al II-lea alaturi de fiul sau Mihai.
Regele a fost cel care a dezvelit monumentul. A urmat apoi parada militara, iar spre seara a fost data o serata.
Aceasta a fost atmosfera in care poporul roman si regele sau au sarbatorit pentru ultima data ziua de 10 mai, in Capitala. In 1947, ultimul an in care Romania mai era monarhie, Regele Mihai I a refuzat ca data de 10 mai sa fie sarbatorita public.
Regele Mihai avea sa povesteasca ani mai tarziu, mai exact in 2007, intr-un interviu pentru New York Times, despre situatia tensionata existenta in Romania in perioada 1946-1947.
Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenintat cu un pistol si cu santajul ca urma sa execute 1.000 de detinuti studenti daca nu abdica.
In interviul respectiv, Mihai rememoreaza evenimentele: "A fost santaj. Mi-au spus "Daca nu semnezi imediat, suntem obligati - de ce obligati, nu stiu - sa ucidem peste 1.000 de studenti pe care-i aveau in puscarie".
Dupa 30 decembrie 1947, cand s-a proclamat R.P. Romana, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic. Cu toate astea insa, 10 mai a ramas in constiinta multor romani ca o zi plina de semnificatii, care a determinat ca Romania sa intre in randul tarilor civilizate ale Europei.

Ichin Ana Maria
Spînu Beatrice Andreea

     Prin artă oamenii își exprimă sentimentele, trăirile, viziunea asupra lumii, asupra lucrurilor din viața cotidiană. Arta este tot ce ne înconjoară de la sunetele care fac muzica până la culorile care definesc pictura.

          Primul argument este acela că prin artă, oamenii învață să-și expună sentimentele. De exemplu, un pictor, atunci când pictează o furtună, poate fi nervos în acel moment, prin realizarea lucrării reușind să-și exteriorizeze sentimentele. Prin artă nu se înțelege doar pictură, muzică, dans, teatru, literatură. Oricare dintre acestea ajută la formarea caracterului și personalității unei persoane, mai ales a tinerilor care astăzi nu prea știu să-și exteriorizeze sentimentele.

            Al doilea argument se referă la modul de formare al oamenilor, dar la cunoașterea trecutului. Educarea nu constă doar în a ști să scrii, să citești, ci și în a-ți cunoaște trecutul și marii reprezentanți ai țării. De exemplu, o persoană ce nu a vizitat niciodată un muzeu, nu a ascultat niciodată muzică clasică sau nu a citit niciodată creații ale marilor poeți și scriitori nu are același nivel de educație cu una care a citit cel puțin o poezie.

          În concluzie, arta are un rol în educare tinerilor, unul foarte important, motivele fiind explicate mai sus. A exclude arta din educația unui copil este sinonim cu a exclude educația din creșterea unui copil.

În săptămâna "ȘCOALA ALTFEL" programul ”Să știi mai multe, să fii mai bun!” se desfășoară în perioada 18-22 aprilie 2016 și constă în derularea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, într-o săptămână din al doilea semestru școlar, a unui orar special format doar din activităţi cu caracter non-formal.

   Programul își propune implicarea, deopotrivă, a elevilor și a dascălilor, în activități extracurriculare și extrașcolare, interesante, care să le valorizeze talentele, preocupările extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse și interesante.

   Anul acesta, clopoţelul acestei săptămâni va suna în data 18 aprilie 2016. Activităţile propuse exced curriculumul național și sperăm să aducă plus-valoare întregii comunităţi şcolare, prin competenţe, coeziune, spirit de echipă și nu în ultimul rând, prin zâmbetele elevilor și dascălilor implicaţi.

   Partenerii Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice în acest demers sunt numeroși. În primul rând, e fiecare dascăl şi elev din România. Totodată, ne bucurăm de sprijinul structurilor reprezentative ale elevilor, prin intermediul Consiliului Naţional al Elevilor, dar şi al organizaţiilor non-guvernamentale care se vor implica direct, prin proiecte implementate voluntar şi gratuit la nivelul şcolilor. 

Una dintre activitățile organizate  în această săptămână în cadrul Liceului "Vasile Lupu" care mi-a plăcut mult a fost "Natura din jurul lui Vasile Lupu". 

Ce a însemnat asta?

R.: Ne-am plimbat cu clasa și doamna dirigintă pe aleea cu castani din fața liceului si o expediție în poieniță.

 Hai ca să vă explic ce a însemnat această activitate. Trecem peste partea cu plimbatul pe aleea cu castani, pentru că nu a fost nimic special în partea aceasta a activitații. 

Doamna dirigintă ne-a propus ca să mergem pentru a ne arăta poienița liceului (suntem clasa a9.a, la început, n-am avut timp ca să mergem acolo). Am mers printr-un șanț, am ajuns într-o râpă (cu o seară înainte a plouat și bineînțeles că ne-am cam murdărit tenișii, iar eu mi-am mai luat și teniși albi, oof :(( ) ploaia a distrus pădurea și peste tot vedeai crengi rupte, frunze, gunoaie etc. Am ajuns într-un loc deschis. Ni s-a spus că pe vremuri aici se făceau orele de biologie și geografie. Am făcut poze... am admirat peisajul, am făcut glume și după ne-am îndreptat spre liceu. Noi care nu ne cam orientăm prin spațiu am vrut să o luăm spre Breazu. Eeh, am ajuns , totuși, prin spatele cantinei și după ne-am întors de unde am plecat.

TEST DE EVALUARE

                                                  160 DE ANI DE NORMALISM IN IAȘI
                                                                     

Şcoala Normală „V. Lupu” este cel mai vechi aşezământ de instruire a învăţătorilor din ţara noastră. Istoria şcolii începe încă din 1828, când la Trei Ierarhi se întemeiază două şcoli: una primară şi una normală de pregătire a învăţătorilor, care aveau să fie finanţate din averile lăsate de Vasile Lupu. Regulamentul Organic, legea fundamentală după care s-au condus Principatele după 1831, proclamă pentru prima dată învăţământul drept o sarcină a statului, iar şcoala o instituţie permanentă. Asta a făcut ca în 1832, prin înfiinţarea de noi şcoli publice în Moldova să fie totodată nevoie şi de învăţători. Aceştia trebuiau să fie instruiţi, iar după un curs de pregătire pedagogică a învăţătorilor, iniţiat de Gheorghe Asachi, s-a proiectat înfiinţarea unui Institut preparandal, prin includerea şcolii primare de la Trei Ierarhi.